După colindă, am fost să vedem bradul de la Primărie şi mult aşteptaţii reni. Ne-am bucurat că aceştia erau afară şi i-am putut studia... Ne aşteptam să fie mai mari, de mărimea unui cerb, însă, spre surprinderea noastră erau destul de mărunţei. Am aflat despre ei că abia de 3 săptămani au sosit din Suedia şi încearcă să se acomodeze cu climatul de aici.
Am mai văzut un ponei drăgălaş, pregătit să tragă caleaşca, respectiv ieslea.
Împreună cu elevii din clasa a II-a B, am încercat să înconjurăm bradul, ţinandu-ne de maini - aşa e de mare - apoi am colindat. A şi început să ningă spre bucuria noastră...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu